O tura de pomina, nu numai datorita frumusetii native a Ciucasului dar mai ales datorita anturajului deosebit de vesel al nepotului meu de frate, Andrei si bineinteles a lui Bogdan, amicul meu de calatorii montane. Andrei e cetatean spaniol, a venit in Romania in vacanta sa-si vada tatal (pe frate-miu). Cu aceasta minunata ocazie, l-am rapit cateva zile din primavara lui 2013, pentru a face o tura in Ciucas… el laudandu-se ca se duce cu prietenii lui la catarat in Pirineii Cantabriei 😉
Ca de obicei ne-am cazat la Nea Sorin, cabanierul de la Silva, la casute. Nea Sorin ne-a lasat sa facem un mic foc intr-o vatra de langa casute, unde l-am lasat pe Andrei sa faca “mezamplastul” la carnea de gratar. Crescut in Spania, la marginea Pirineilor, Andrei vine cu energia si umorul balcanic, impletit cu cel spaniol. Si-a luat sarcina in serios si a umplut carnea de boia, cimbru, si alte ingrediente. Asa ca am mancat o carne foarte bine imbibata in condimente. Norocul nostru a fost ca am mai stins aroma ingredientelor cu putina tuica sau palinca si cu bere rece. Am fost… “zen” pana noaptea tarziu dupa care am adormit.
In zorii zilei urmatoare am strans bagajele si, dupa micul dejun de montaniard, am taiat-o spre creasta, pe triunghi rosu 
, prin spatele cabanei seismice, in directia “La rascruce”. La urcus, Andrei facea misto de noi ca mergem ca niste bosorogi, insa dupa cateva zeci de metri, ce sa vezi, i se terminasera bateriile cam subit si brusc… iar noi, bosorogii, a trebuit sa stam dupa el sa-si traga sufletul… Am mers pe poteca trecand de varful Muntele Rosu (1765m) ajungand La Rascruce (1805m), de unde am continuat spre nord pe creasta Zaganu-Gropsoarele, in usoara coborare pana in Saua Gropsoarele (1663m) 
.
Aici ne-am hotarat sa punem corturile pentru popas pana in ziua urmatoare. Am facut un foc si din nou, Andrei a fost la butoane in ceea ce priveste frigaruile. N-a ezitat si le-a balacit si de data asta in ingrediente. Le-am mancat asa, foarte aromate, am mai facut cateva poze si ne-am culcat. Bineinteles ca n-au lipsit bancurile si glumele pe seama excesului de zel, dar am auzit si povesti haioase din experienta lui din Spania.
Dimineata ne-am trezit relativ devreme pentru a prinde rasaritul de soare. Am facut si un timelapse cu Tigaile Mari. Dupa cafeaua obligatorie si micul dejun am impachetat si am luat cu asalt poteca spre cabana din acest masiv, prin saua Chirusca, marcata cu 
.
Aici, la cabana am avut surpriza neplacuta sa constatam ca administratorul, (care intre timp am auzit ca a si murit), nu ne-a lasat sa ne umplem doua trei sticle cu apa de la robinet, deoarece intentionam sa mai stam macar o zi pe Bratocea, la cort. Asta dupa ce ii facusem consumatie de vreo 60 de lei, pe cafea, bere si alte maruntisuri, si dupa ce-i spusesem ca-i platim apa de la robinet. De atunci, sa nu mai aud de marea mizerie de cabana din masivul Ciucas. Ar trebui scoasa de pe hartile turistice, deoarece este o proprietate privata care trateaza turistii cu un dezgust si o lipsa de respect cum nu am mai vazut in alta parte pe munte. N-au nici cea mai vaga idee despre ce inseamna montaniard, iubitor de munte sau drumet. Ar mai fi multe de zis si explicat, dar consider ca nu merita efortul si energia. Duca-se!
Asa ca, de acolo am mai urcat un pic spre varful Ciucas (1954) pe marcajul de creasta , prin dreapta Tigailor Mari, fara sa ajungem la el, deoarece se adunau nori de ploaie destul de amenintatori. Am ajuns pana la “Babele la sfat”, dupa mici peripetii pe o limba de zapada in “valea rea”, ce alimenteaza paraul Chirusca. Apoi ne-am intors spre cabana Silva pe dunga galbena 
, pe la fantana Prof. Nicolae Ioan. Am mai ramas o noapte la Nea Sorin, prilej cu care am intalnit si un urs gunoier, probabil relocat de pe la Sinaia. Ne-am distrat ca de ultima noapte…
Insa, peripetiile cu nepotul Andrei nu se termina aici. Urmeaza inca un episod serios si haios la cantonul Cheia din Buila-Vanturarita, care impreuna cu “nepotul” Tudor s-au intrecut pe sine. Una peste alta, ne va fi foarte dor de Andrei cand va trebui sa plece inapoi in Spania. Andrei, te iubim!
- “Ținutul de dincolo de pădure” - 10 August 2020
- Mulțumesc Latoriței - 5 November 2019
- O zi în Piatra Mare - 30 July 2019
Loading ...
